Association des Journalistes Roumains Ouest

https://arhiva-romanilor.blogspot.fr/2017/05/acad-profuniv-ion-aurel-pop-precizari.html Precizări privind „războiul informațional” contemporan La finele Primului Război Mondial și în perioada imediat următoare (1918-1920) s-au conturat două mari grupuri de state și națiuni în Europa: unele mulțumite de destrămarea imperiilor dominatoare și multinaționale (german, austro-ungar, rus, turc) și de formarea statelor naționale sau federale pe ruinele acestora; altele nemulțumite și frustrate, în urma pierderii forței și influenței de altădată, a imenselor teritorii și a numeroaselor popoare și etnii. Nemulțumiții s-au regrupat treptat și au condus la Al Doilea Război Mondial, după care, în linii mari, ordinea politico-teritorială a rămas, cu unele modificări, ca aceea interbelică. Marele profitor a fost URSS, care a trăit momentul destrămării in perioada lui Gorbaciov și mai ales în 1989-1991. Statele care se formaseră în 1918, prin voința popoarelor și care fuseseră con...

R obot-journalisme   : menace ou opportunité   ? Un nouveau rapport montre les limites et l es avantages du journalisme automatisé , selon les rédacteurs et les journalistes qui ont déjà utilisé cette technologie Londres, Mars 2017   : Les journalistes et les rédacteurs en chef sont d'avis que les «   robots-journalistes   » n'ont pas beaucoup de flair pour aller chercher l'information et qu'ils produisent des articles unidimensionnels, selon un nouveau rapport publié aujourd'hui dans la revue scientifique internationale Digital Journalism . D es chercheurs, dirigés par le Professeur Neil Thurman de LMU de Munich et de la City, University of London , ont interviewé des journalistes, des rédacteurs en chef et des dirigeants de CNN, de la BBC, de Thomson Reuters, de Trinity Mirror et de News UK. Tous ont eu une expérience pratique avec le logiciel d' écriture robotisée de l'un des principaux fournisseurs de cette technologie. ...

Anca ANDREI, Redactor șef 03.03.2017 anchete Cine spune că nu se poate câștiga foarte bine din presă se înseală amarnic. Doar că acest lucru este valabil doar pentru câteva excepții, cum este și cazul lui Cătălin Tolontan. Acesta s-a impus pe piața media ca jurnalist sportiv, dar în ultima perioadă a intrat în atenția publicului datorită investigațiilor sale din domeniul sanitar și a câștigat respectul cititorilor, fiind extrem de apreciat. Tolontan a reușit să vină în ultimii ani cu dezvăluiri de-a dreptul spectaculoase, care au produs schimbări de proporții în sistem. Controversatul scandal Hexi Pharma este doar una din investigațiile sale. Dar câți bani poate câștiga un jurnalist de investigații de talia lui Tolontan? Nu am reușit să găsim date cu privire la încasările acestuia din ultima perioadă, însă ne putem face o impresia analizând trecutul. Deși în mod obișnit, cei care apar pe sticlă câștigă cei mai mulți bani, iată că practica inf...

„La Maison Roumain”, a sociație de difuzare și cultivare a inteligenței românești, cu sediul la Paris, a publicat o declarație pe care o reproducem și cu care ne solidarizăm.  Dan Culcer,  președintele Asociației Jurnaliștilor Români-Vest  (Association des Jorunalistes Roumains-Ouest, France) „La Maison Roumain” a luat act cu stupefacție și indignare de afirmațiile făcute de ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, James Pettit, în cadrul interviului dat, la Chișinău, televiziunii publice ,  pe data de 28 august 2016 și consideră că valul de indignare declanșat în Republica Moldova și România este pe deplin justificat. Alegația „ Consider că este foarte important şi aceasta desigur este politica noastră, cred că şi politica de aici, ca Moldova să rămână un stat suveran şi independent în interiorul unor graniţe sigure. Unirea cu România, de exemplu, ca o cale de a intra în UE sau orice alt motiv, nu este o alegere practică şi nu este o alegere...

Luni, 09 Noiembrie 2015, ora 07:50 Dupa un an de inerta expectativa, presedintele Iohannis a luat o decizie originala, spectaculoasa si, in acelasi timp, perfect demagogica: implicarea strazii in discutiile premergatoare formarii noului guvern. O decizie care, fiindca nu poate sa duca la nimic, risca sa fie punctul de plecare al unei grave instabilitati. Daca revendicarile strazii sunt de multe ori legitime, strada in sine - considerata ca o multime aleatorie si schimbatoare, careia nu i-a acordat nimeni vreun mandat - nu are nici o legitimitate. Strada este o forta contestatara, cu o capacitate relativ importanta de a desface, dar fara menirea de a face. Guverne si chiar dictaturi pot fi rasturnate de strada, insa nu gasim in istorie niciun exemplu serios al strazii ajunse la putere si guvernand cu succes. Electoratul, prin milioanele de alegatori care il compun, este singurul indreptatit sa-si trimita reprezentantii in fruntea tarii. Decizia lui poate fi criticata, se poate manifesta...

DESPRE FUNDAŢIA SOROS-MOLDOVA Fundaţia Soros-Moldova este o organizaţie neguvernamentală, nonprofit şi apolitică [??? ], înfiinţată în anul 1992 de către filantropul George Soros, cu scopul de a promova valorile societăţii deschise în Moldova. Fundaţia contribuie la democratizarea societăţii prin elaborarea şi implementarea unor programe în diverse domenii, precum: mass-media, reforma judiciară, buna guvernare, participare civică şi sănătate publică. Fundaţia Soros-Moldova activează în domeniile enumerate mai sus prin derularea unor programe de granturi şi operaţionale. Acestea sunt lansate la decizia Senatului Fundaţiei Soros-Moldova şi reprezintă o recunoaştere a unui domeniu unde Fundaţia ar putea contribui prin asistenţă tehnică, consultanţă, instruire, finanţare de proiecte (iniţiative) concrete. Programele funcţionează timp de mai mulţi ani sau în perioada necesară pentru redresarea situaţiei problematice în domeniu. Fiecare program...

Bientôt, les journalistes et leurs sources pourraient être attaqués en justice par les entreprises s’ils révèlent ce que ces mêmes entreprises veulent garder secret. A moins que nous ne réagissions pour défendre le travail d’enquête des journalistes et, par ricochet, l’information éclairée du citoyen. Sous couvert de lutte contre l’espionnage industriel, le législateur européen prépare une nouvelle arme de dissuasion massive contre le journalisme, le "secret des affaires", dont la définition autorise ni plus ni moins une censure inédite en Europe. Avec la directive qui sera bientôt discutée au Parlement, toute entreprise pourra arbitrairement décider si une information ayant pour elle une valeur économique pourra ou non être divulguée. Autrement dit, avec la directive "Secret des Affaires", vous n’auriez jamais entendu parler du scandale financier de Luxleaks, des pesticides de Monsanto, du scandale du vaccin Gardasil... Et j’en passe. Notre métier consistant à ré...